APCI: CUM SĂ LUPTĂM ÎMPOTRIVA ALERGIEI

Alergia este o reacție specifică a organismului sub acțiunea unor factori (microbi sau substanțe) denumiți alergeni. Persoana poate intra în contact cu alergenii, direct prin piele sau indirect, prin mucoasele organelor sau prin sistemul sanguin. Ca răspuns la contactul cu alergeni, sistemul imunitar produce în cantitate crescută nişte anticorpi (Imunoglobuline E), care contribuie la detectarea alergenelor și tratarea ulterioară a alergiei.

Reacțiile alergice pot fi cauzate de: polenul, praful, produsele cosmetice, parul de animale, diferite plante, seruri, vaccinuri, frigul, căldura, lumina soarelui, substanțe din diferite alimente.
În opinia medicilor, reacțiile alergice pot fi mai frecvente la persoane cu un stil de viață dezordonat și cu o alimentație dezechilibrata.

Să vedem care sunt simptomele alergiei, cum se diagnostichează și cum să tratează alergia.

Care sunt tipurile și simptomele alergiei


Cele mai răspîndite tipuri de alergii sunt alergiile respiratorii și alergiile alimentare. Pe lîngă cele 2 categorii mai există şi alte tipuri de alergii: alergii la veninul de insecte, alergii medicamentoase, alergii la animale, care însă au o răspîndire modestă.
Alergiile respiratorii sunt cele mai cunoscute alergii numite rinite, rinosinuzite, astm bronşic alergic. Simptomele lor principale sunt:

în cazul rinitei alergice:

- strănut,
- mâncărime de nas (prurit nazal),
- nas care curge apos (rinoree apoasă),
- nas înfundat (obstrucţie nazală bilaterală, alternantă);

în cazul astmului alergic:


- mâncărime în cerul gurii (prurit palatinal) şi în ureche (prurit otic),
- oboseală (fatigabilitate),
- durere de cap (cefalee),
- lipsa poftei de mâncare (anorexie),
- scăderea sau lipsa mirosului (hiposmia sau anosmia),
- tuse,
- respiraţie şuierătoare ,
- senzaţie de sufocare (dispnee) sau de constricţie a pieptului.

Alergiile respiratorii pot să se manifeste sezonier sau zi de zi, în dependență de prezenţa alergenului cauzator şi se pot prezenta în forme diferite de severitate. Cei mai frecvenţi alergeni respiratori sunt acarienii din praful de casă, mucegaiurile, polenurile, epiteliile şi perii de animale de companie (câini, pisici, iepuri, porcuşor de guineea, etc).

Alergiile alimentare se manifestă rapid după consumarea alimentului alergenic şi se manifestă prin următoarele simptome:
- prurit orofaringian,
- erupţii cutanate pruriginoase,
- edeme faciale, linguale sau glotice (acesta din urmă reprezintă edem cu localizare de gravitate putând determina sufocare şi deces prin insuficienţă respiratorie acută),
- greaţă,
- vărsături,
- diaree ,
- uneori reacţii brutale ale întregului organism asociate cu scădere de tensiune arterială (şoc anafilactic).

Principalii alergeni alimentari sunt: proteinele laptelui de vacă, albuşul şi gălbenuşul de ouă, alunele, arahidele, soia, peştele, ţelina, morcovul, făina de grâu, roşiile, kiwi, bananele, cafeaua, cacao, piersici, caise, etc. După spusele medicilor, practic, orice proteină alimentară poate fi alergenică.
Acest tip de alergie este destul de des întâlnit la persoanele adulte, dar cel mai  frecvent se întâlnește la copii.

Cum se diagnostichează
Diagnosticul alergiei şi identificarea alergenului care cauzează reacţia alergică este uneori dificilă, necesitând identificarea IgE specifice, prin diverse metode. Pentru aceasta se pot face teste alergologice fie cutanat, fie prin recoltare de sânge şi tehnici specifice de laborator.

Testarea cutanată (prick) este cea mai des utilizată (folosind soluţii standardizate de alergeni pentru testare), este cea mai ieftină şi rapidă, rezultatele fiind obținute în 15-20 minute. Totodată, ea este şi cel mai bine corelată cu adevăratele sensibilizări alergice relevante pentru simptomele pacientului. Este nonagresivă, nedureroasă şi nepericuloasă dacă se efectuează corect, în corelaţie cu istoricul alergic al pacientului şi cu stadiul de boală prezent. Testarea se poate efectua la orice vârstă, inclusiv la copii mici. Pentru o bună interpretare a testarii, este necesar întreruperea administrării oricărui tratament antialergic cu minim 3 zile anterior efectuării acesteia.
Testarea alergologică din sânge se indică doar pentru pacienţii la care nu se pot respecta condiţiile unei testării cutanate corecte. Aceste investigaţii sunt invazive (presupun recoltare de sânge venos), mult mai scumpe și de durată mai mare (rezultatele se obţin în funcţie de laborator în câteva zile). Există tehnici diferite de laborator care identifică fie individual anticorpii de alergie pentru un singur alergen, fie pentru un grup de alergeni (ex. analizele numite Panel 20 alergeni). Testele sangvine nu sunt superioare ca sensibilizate şi specificitate testelor cutanate, de multe ori necesitând o interpretare corecta a relevanţei lor în funcţie de simptomele pacientului.

Cum să tratezi alergia

Alergiile pot fi tratate fie prin calea naturalistă, fie prin cea medicamentoasă.
Cele mai populare soluții naturaliste de tratare a alergiilor sunt:
1. Tratament cu ajutorul nutrienților
Se consideră că în tratarea alergiilor este benefic aportul de vitamina B5 sau acid pantotenic. Astfel, pentru a beneficia de acest ajutor specialiștii recomanda administrarea pe cale orala a unei doze de 100 mg de vitamina B5, zilnic.
De asemenea potrivit studiilor o doza de 400 mg de vitamina E administrata zilnic, timp de 4-6 saptamîni ajuta la ameliorarea simptomelor alergice deoarece aceasta poseda proprietăți anti-alergice.
2. Tratament cu ulei de ricin
Intr-un pahar cu suc de fructe, legume sau apa, se pun 5 picături de ulei de ricin iar amestecul este consumat dimineața pe stomacul gol, fiind benefic in tratarea alergiilor intestinale si tegumentare.
3. Tratament cu lime
Lime –ul este indicat pentru tratarea oricărui tip de alergie. Se stoarce o jumătate de limă intr-un pahar cu apa călduța, după care se îndulcește cu o lingurita cu miere. Amestecul se administrează numai dimineața, timp de cîteva luni.
Limele acționează ca un agent detoxificant si antialergic. Tratamentul cu lime nu este recomandat persoanelor alergice la citrice.
4. Tratament cu banane
Pacienții care trebuie sa se trateze de alergie alimentara sau care au suferit in mod repetat de afecțiuni digestive, astm si eczeme, trebuie sa consume zilnic 1-2 banane. Trebuie menționat ca aceste fructe pot declanșa reacții alergice in rîndul persoanelor sensibile.
5. Tratament cu suc de legume si fructe
O cantitate de 500 ml de suc de morcov sau un amestec format din suc de morcovi, sfecla si castraveți este benefic in tratarea alergiilor. Pentru amestec se recomanda folosirea a 100 ml suc de sfecla, 100 ml suc de castravete si 300 ml suc de morcov
Tratamentul medicamentos se începe cu administrarea preparatelor care ameliorează simptomele şi reduc inflamaţia.
În cazul renitei alergice spre ex. pentru aceste scopuri se utilizează corticosteroizii (reduce simptomele: strănut, mâncărime nazală, rinoree apoasă şi nas înfundat).
Terapia astmului bronşic cuprinde două braţe terapeutice: medicaţia de control, care se administrează zilnic, pe termen lung şi urmăreşte controlul simptomelor şi medicaţia de criză reprezentată de bronhodilatatoare cu durată scurtă de acţiune (Salbutamol,etc.), care acţionează rapid şi care se folosesc când apar simptomele de astm.
Pentru toate formele de alergie descrise în acest articol compania Balkan Pharmaceuticals vă oferă următoarele soluții medicamentoase: Alergostop, Clemastină, Desloratadin.

Fiți sănătoși!