Transfuzia de sânge: între trecut şi prezent

Transfuzia de sânge este cea mai veche formă de transplant, prin care sângele este prelevat de la un donator compatibil şi introdus, prin metode specifice, unui primitor. Transfuzia se face în scopul ameliorării anumitor afecţiuni sau pentru a evita pierderile majore de sânge din organism în caz de incidente, care pot duce la deces.


Istoric

În timpuri străvechi, sângele folosit în transfuzii era de origine animală. Prima transfuzie de sânge documentată asupra unui om a fost efectuată cu sânge de oaie, în 1667, de către Jean Baptiste Denis, medicul lui Ludovic al XIV-lea, dar efectul ei a fost tragic pentru bolnav. În urma acestei încercări nereuşite şi a numeroaselor cercetări, medicina a ajuns la concluzia că omul poate primi sânge doar de la un alt om, prin donare.


În 1900, medicul austriac Karl Landsteiner a descoperit 3 din cele 4 grupe sanguine din grupul A0B, iar 2 ani mai târziu o descoperă şi pe cea de-a patra – grupa AB. După această dată, ţinându-se cont de compatibilitatea grupelor de sânge, numărul accidentelor post-transfuzionale s-a redus considerabil.


Astfel, în prezent practica de a dona sânge este susţinută şi încurajată la nivel mondial. În numeroase ţări activează centre speciale de colectare şi conservare a sângelui, unde oamenii pot merge şi dona sânge pentru semenii lor care necesită transfuzii. Donarea de sânge în scopuri terapeutice este un gest benevol, anonim şi neremunerat.


Date statistice


Potrivit datelor statistice, în ţările europene se înregistrează anual peste 20 de milioane de donări de sânge, iar în Moldova, în fiecare an donează sânge voluntar circa 56 mii de persoane. Specialiştii menţionează că sângele donat de către o persoană poate salva până la 3 vieţi.


În 2005, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a decis să dedice donatorilor de sânge o zi specială, în semn de recunoştinţă şi ca apel de susţinere a donării benevole de sânge. Astfel, data de 14 iunie a devenit Ziua Mondială a Donatorului de Sânge.