Amiodaron-BP (inj)

Amiodaronum

1 ml soluţie injectabilă conţine clorhidrat de amiodaronă 50 mg; fiecare fiolă (3 ml) conţine clorhidrat de amiodaronă 150 mg. Excipient cu efect cunoscut: alcool benzilic 60 mg per fiolă.

Indicații: Indicat în tulburări grave de ritm cardiac atunci când calea orală nu este adecvată: tulburări de ritm atrial cu frecvenţă ventriculară înaltă, tahicardii asociate sindromului Wolff-Parkinson-White, tulburări de ritm ventricular simptomatice şi invalidante documentate, precum şi în resuscitarea cardiopulmonară în stop cardiac prin fibrilaţie ventriculară rezistentă la şocuri electrice externe.

Contraindicații (RCP pct. 4.3): 4.3 Contraindicaţii - Hipersensibilitate la amiodaronă, la iod, sau la oricare dintre excipienţii enumerați la pct. 6.1. - Bradicardie sinusală şi bloc sinoatrial fără pacemaker - Boala nodului sinusal, fără pace-maker (risc de stop sinusal) - Tulburări de conducere atrio-ventriculare de grad înalt, fără pace-maker - Hipertiroidie (amiodarona ar putea să o agraveze) - Colaps cardio-vascular - Hipotensiune arterială severă - Sarcină: trimestrul 2 și 3 - Alăptare - În asociere cu: medicamente care determină torsada vârfurilor (în afară de antiparazitare, neuroleptice și metadonă) ▪ antiaritmice de clasa Ia (chinidină, hidrochinidină, disopiramidă) ▪ antiaritmice de clasa III (sotalol, dofetilidă, ibutilidă) ▪ alte medicamente precum: arsenic, bepridil, cisapridă, citalopram, escitalopram, difemanil, dolasetron IV, domperidonă, dronedaronă, eritromicină IV, levofloxacină, mequitazină, mizolastină, moxifloxacină, prucalopridă, spiramicină IV, toremifen IV, vincamină IV (vedeți pct 4.5) - telaprevir, - cobicistat. Aceste contraindicații nu se aplică atunci când amiodarona este utilizată în resuscitarea cardiopulmonară în caz de stop cardiac cauzat de fibrilația ventriculară rezistentă la șocuri electrice externe.

Atenționări și precauții (RCP pct. 4.4, extras): 4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare Legate de calea de administrare Perfuzia pe cale venoasă centrală utilizată în tulburări grave de ritm, atunci când calea orală nu este adecvată, cu excepția resuscitării cardiopulmonare în cazul stopului cardiac legat de fibrilația ventriculară rezistentă la șocuri electrice externe: Amiodarona injectabilă trebuie administrată pe cale venoasă centrală. - Administrarea pe cale intravenoasă într-o venă periferică poate fi responsabilă de efectele locale precum flebita. Amiodarona injectabilă trebuie utilizată numai sub formă de perfuzie. - Injectarea intravenoasă directă, chiar şi foarte lentă, poate agrava hipotensiunea arterială, insuficienţa cardiacă sau insuficienţa respiratorie severă (vezi pct. 4.8). Resuscitare cardiopulmonară în caz de stop cardiac legat de fibrilație ventriculară rezistentă la șocuri electrice externe: - […]